fund

Fundatia

  • Element al constructiei aflat in contact direct cu terenul de fundare
  • Preia si transmite terenului de fundare incarcarile care solicita constructia, astfel incat sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie cat mai uniforme si in limite admise;

Terenul de fundareconstituie suportul constructiei si reprezinta volumul de roca sau de pamant care resimte influenta constructiei sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia.

  • Capacitate portanta teren (presiunea de calcul)presiunea maxima pe care o poate prelua terenul de fundare. Aceasta depinde de natura  pamanturilor din amplasamentul constructiei.
  • Studiul geotehnic – precizează caracteristicile fizico-mecanice ale terenului, pe baza cărora se alcătuiesc şi se proiectează fundaţiile şi infrastructura în ansamblu.
Pamantul – datorita existentei unor forte de legatura intre particulele solide ale pamanturilor, putem delimita 2 categorii de pamanturi :
  • pamanturi necoezive :
    • pamanturi prafoase, argiloase, loessoide (loess)
    • sunt terenuri dificile, compresibilitate mare, usor antrenate de apa in miscare, sensibile la cicluri repetate  de inghet-dezghet
  • pamanturi coezive :
    • bucati mari de roca, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri
    • sunt considerate terenuri bune de fundare cu grad redus de compresibilitate, sensibilitate redusa la inmuiere si cicluri inghet-dezghet
Clasificarea fundatiilor
  • dupa adancime de fundare :
    • fundatii de suprafata (directe)
    • fundatii de adancime (indirecte) : piloti,chesoane,coloane,etc
  • dupa materialele folosite :
    • fundatii rigide : din piatra naturala, beton simplu
    • fundatii elastice : din beton armat
  • dupa forma in plan :
    • fundatii izolate
    • fundatii continue sub pereti sau stalpi
    • fundatii cu retele de grinzi
    • fundatii pe radier general
  • dupa modul de executie fata de apele subterane :
    • fundatii executate deasupra nivelului apei freatice
    • fundatii executate sub nivelului apei freatice

     

Alegerea tipului de fundatie
  • Fundaţiile trebuie proiectate astfel încât să transmită la teren încărcările construcţiei, inclusiv cele din acţiuni seismice, asigurând îndeplinirea condiţiilor privind verificarea terenului de fundare la stări limită.
  • Alegerea tipului de fundatie depinde de o serie de factori :
    • tipul de suprastructura (in cadre,cu pereti,duala);
    • dimensiunea constructiei(deschideri,travei);
    • materiale utilizate (caramida,beton,metal,etc);
    • sensibiliattea la tasari a sistemului structural;
    • natura si stratificatia terenului de fundare;
    • stabilitatea generala a amplasamentului (in panta, alunecari de teren);
    • nivelul si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane;
    • nivelul apelor de suprafata, posibilitatea de producere a inundatiilor;
    • eforturile transmise la fundatii de catre constructie;
    • posibilitatea de pierdere de apa sau a altor substante din instalatiile sanitare;
    • adancimea sapaturii pentru realizarea fundatiei;
    • existenta unor constructii in vecinatate care pot fii afectate de lucrarile de executie a fundatiei;
    • sistemul de epuismente;
    • prezenta unor retele de apa-canal, gaze, energie electrica, etc.

     

Stabilirea adancimii minime de fundare
  • Adâncimea de fundare este distanţa măsurată de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) până la talpa fundaţiei.
  • Adâncimea minima de fundare se stabileste in functie de :
    • adâncimea de îngheţ;
    • nivelul apei subterane;
    • natura terenului de fundare;
    • cota fundatiilor vecine;
    • înălţimea minimă constructivă a fundaţiei;
    • condiţiile tehnologice.
  • Adancimea de inghet depinde de zona climatica si are valori intre 60…70 cm (minime) si 1,10…1,15 (maxime)
  • Adancimea de inghet se masoara de la cota terenului sistematizat (CTS) din jurul constructiei.
  • Talpa fundaţiei va pătrunde cel puţin 20 cm în stratul natural bun de fundare sau în stratul de fundare îmbunătăţit.
  • Adâncimea de îngheţ are valorile indicate în reglementarea tehnică de referinţă STAS 6054/77.
Materiale utilizate la realizarea fundatiilor
  • Fundaţiile se alcătuiesc în mod obişnuit din:
    • beton armat;
    • beton simplu;
    • zidărie de piatră.
  • Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea fundaţiilor se stabilesc de proiectant în funcţie de destinaţie, solicitări, condiţiile mediului de fundare şi influenţa acestora asupra durabilităţii betonului din fundaţii; acestea sunt definite în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99.
  • Clasele minime de beton se stabilesc astfel:
    • Beton simplu : C4/5– pentru umpluturi, egalizări şi bloc (la fundaţiile tip bloc şi cuzinet).
    • Beton armat : C8/10 pentru fundaţii izolate sau continue, fundaţii monolite tip pahar, cuzineţi, radiere şi reţele de grinzi neexpuse la acţiuni agresive, cu procente optime de armare; C12/15 pentru fundaţii prefabricate tip pahar, fundaţii supuse la solicitări importante şi fundaţii supuse la acţiuni dinamice.
  • În condiţii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilesc ca în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99 respectiv C215-88.
  • Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91.
  • Pentru armătura rezultată din criterii constructive se utilizează, de regulă, oţel OB37 iar pentru armătura de rezistenţă rezultată din calcul se utilizează oţel OB37, PC sau plase sudate din STNB.
Fundatii sub pereti structurali din zidarie
  • Fundatiile peretilor sunt de tip continuu si se realizeaza sub forma de blocuri simple din beton sau grinzi continue din beton armat, in functie de natura terenului de fundare si de caracterul seismic ale zonei.
  • Se pozitionează, de regulă, centric şi, numai în anumite situaţii particulare, excentric faţă de pereţii pe care îi suportă;
  • Dimensionarea fundatiilor
  • Dimensionarea se realizeaza conform calculelor terenului de fundare la eforturile transmise de fundatie.
  • Latimea  blocului de  fundatie – B ≥  b + 10 cm,  b – latimea peretelui
Dimensiuni minime necesare pentru executarea sapaturilor
 
Adâncimea săpăturii h (m) Lăţimea minimă (m)
h  ≤ 0.40 0.30
0.40 < h ≤ 0.70 0.40
0.70 < h ≤ 1.10 0.45
h > 1.10 0.50
  • Inaltimea soclului va fii de cel putin 40 cm
  • La constructii amplasate pe terenuri dificile (argile,  loessuri), pentru prevenirea degradarii, se recomanda :
    • Adancimea de fundare – minim 1.50 m, masurata de la cota trotuarului
    • Latimea excavatiei sub ziduri exterioare se alege cu 40-50 cm mai mare decat latime fundatiei
    • Sub talpa fundatiei se prevede un start de cca 5 cm de nisip grauntos curat
    • Se prevad centuri din beton armat pe toata lungimea peretilor
    • Apele meteorice trebuiesc evacuate cat mai departe de constructie prin rigole speciale
    • Trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1 m si panta 5% spre exterior
    • Executarea lucrarilor de fundatii sa se execute pe cat posibil primavara sau toamna
    • Turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor. Pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare;

     

Executia fundatiilor
Lucrări pregătitoare şi trasarea construcţiei
  • Stabilirea cotei pardoselii de la parter – cota ± 0.00
    • Cota ± 0.00 un reper relativ ales de proiectant încă în primele faze de proiectare.
    • În raport cu cota ± 0.00 se defineşte în jos infrastructura şi deasupra suprastructura. Toate cotele de nivel, atât în interiorul construcţiei, pentru infrastructură şi suprastructură, cât şi în exteriorul acesteia, se măsoară în raport cu cota ± 0.00. Cotele aflate deasupra sunt pozitive, (+) , iar cele aflate sub sunt cote negative, (-).
    • Poziţionarea cotei ± 0.00, precum şi verificarea periodică a poziţiei se face cu mijloace topografice.
    • Materializarea pe teren a cotei zero se face cu borne din beton, metal sau tarusi din lemn.
  • Amenajarea terenului
    • Se executa lucrari de indepartare a vegetatiei si/sau decopertare si/sau demolare a cladirilor existente etc,  in vederea eliberarii si curatarii amplasamentului pentru începerea lucrărilor de trasare a sistemului de axe.
    • Toate aceste lucrări sunt însoţite de transportul şi depozitarea materialelor rezultate în locuri special pregătite în acest scop.
  • Crearea platformei terenului sistematizat – cota CTS
    • In urma curatarii terenului rezultă o suprafata denivelata.Astfel terenul trebuie adus la o formă cât mai plană, fie prin lucrari de săpătură, fie prin executia de  umpluturi controlate.
    • Cota rezultata in urma acestei operatiuni este Cota Terenului Sistematizat (CTS)
  • Trasarea sistemului de  axe ale constructiei
    • Sistemul de axe este format din axe transversale (notate în general : 1, 2, 3, … ) şi axe longitudinale (notate în general: A, B, C, … )
    • Trasarea sistemului de axe se face cu aparatură topografică.
    • Axele sunt materializate prin fire (cabluri sau sârme)
    • Axarea pe suprafaţa terenului se coboară cu firul cu plumb sau cu aparatele topografice. Marcarea pe teren se face cu vopsea.
Executia sapaturilor
  • Lucrările de sapatura se vor executa la temperaturi de minim 5oC.
  • Săpătura se poate realiza mecanic sau manual.
  • Minim 20 cm până la cota finală de săpătură (C.S) trebuie să se excaveze imediat înaintea turnării betonului din blocul de fundaţie.
  • Sapaturile se pot executa,in functie de natura terenului, in taluz vertical sau inclinat.
  • Pentru terenurile cu coeziune bună şi adâncimi de fundare sub 2 m, săpăturile se pot executa vertical şi fără sprijiniri;
  • Daca  pamantul este necoeziv si fundatiile nu se pot turna direct in santuri, corpul fundatiilor se executa (ca si soclurile) in cofraje
Executia fundatiei propriu-zise
  • Se realizeaza lucrarile de cofrare/ armarea/ betonarea, blocurilor de fundatie (socluri) cu respectarea tehnologiilor de executie, a normativelor si standardelor in vigoare.
  • După realizarea săpăturii , fundul gropilor se compactează mecanic sau manual ; după compactare , fundul gropilor se va gasi la cota din proiect;
  • Se pune în lucrare betonul în gropile de fundaţii sau în cofrajele montate în acest scop.
  • Se curata gropile de fundatie
  • Cofrajele se uda cu cel putin 2-3 ore inaintea betonarii
  • Betonarea se realizează în straturi orizontale de 30 – 40 cm , compactate cu pervibratorul.
  • Betonul trebuie turnat continuu pe inaltimea sectiunii ; intreruperile se vor face la unghi de 90 grade.
  • După betonarea ultimului strat , suprafaţa betonului se nivelează cu un dreptar
  • Se curaţă suprafaţa blocurilor de fundaţii şi se verifică planeitatea acestora.
  • Se trasează şi se materializează poziţia ,cuzineţilor/soclu  fundaţiei.
  • Se montează cofrajul pentru cuzineţi/soclu
  • Se efectuează verificarea cofrajului.
  • Se montează armătura.
  • Se betonează cuzinetul/soclu ; se toarnă îin straturi de 20cm şi se compactează.
  • Se verifică realizarea fundaţiilor şi se fac eventualele remedieri ; nu se recomandă întreruperea betonării la socluri.
Spatii de turnare a betonului realizate în teren
  • Spatiile de turnare realizate în teren (cazul gropilor pentru turnarea fundatiilor sau al turnării pe suprafete orizontale sau înclinate sunt, în general, constituite în urma lucrărilor de terasamente.
  • Conditiile privind starea terenului sau terasamentului se referă la:
    • starea terenului pentru turnarea direct în săpătură:
      • coeziunea suficientă pentru a nu fi antrenat pământul în beton, la punerea în operă a betonului;
      • în cazurile în care, între realizarea săpăturii si turnarea betonului trece o perioadă mai lungă, se va prevedea ca ultimul strat, de 5-10 cm grosime, mai ales la fundul săpăturii, să fie săpat cu putin timp (cca. 1…2 zile) înainte de turnarea betonului;
      • în cazurile în care, terenul din săpătură permite scurgerea laptelui de ciment, se va căptusi săpătura cu folie din material sintetic sau hârtie rezistentă produsă pentru asemenea utilizări;
    • starea terasamentului: pe lângă cele de mai înainte, trebuie îndeplinite, verificate si receptionate, prin proces verbal de receptie calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), conditiile prevăzute în proiect sau caiet de sarcini, privind caracteristicile de rezistentă si deformabilitate ale terasamentului respectiv.

One thought on “Fundatia

  1. Poti afce o modificare la fundatii in legatura cu panaturile si natura lor
    pamanturi coezive sut cele argilele, argile prafoase si nisipoase iar panaturi necoezive sunt pietrisuri, bolovanisuri etc

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *