fisura-beton

Remedierea fisurilor elementelor din beton si beton armat, folosind amestecuri pe baza de rasini epoxidice

Lucrările    de    remediere    pot    începe    numai    după    respectarea  următoarelor condiţii :
  • procesul de fisurare să fie stabilizat ;
  • temperatura mediului ambiant şi a elementului care se remediază trebuie sa fie de minimum + 15 grade C în perioada execuţiei remedierii şi minimum 7 zile după executarea acesteia ;
  • umiditatea relativă a aerului să fie de maximum 60 % în perioada execuţiei remedierii ;
  • temperatura materialelor utilizate să fie de minimum +15 grade C si de maximum + 30 grade C ;
  • temperatura   maximă   pe   parcursul   exploatării   să   fie   de maximum + 50 grade C ;
  • suprafeţele de beton cu care vin în contact amestecurile pe bază de răşini epoxidice să fie uscate ;
  • uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscate ;
  • injectarea fisurilor se efectuează după minimum 6 ore de la executarea operaţiilor pregătitoare, dacă temperatura mediului ambiant este mai mare de + 20 grade C şi după minimum 12 ore dacă temperatura este mai mică de + 20 grade C (însă de minimum + 15 grade C) ;
  • vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetonă tehnică imediat după terminarea lucrului ;
  • darea în exploatare a elementelor de beton remediate se va face după minimum 3 zile de la executarea remedierii dacă temperatura mediului ambiant a fost de minimum + 20 grade C şi de minimum 7 zile pentru temperaturi cuprinse între + 15 grade C şi + 20 grade C.
Operatii tehnologice
  • Fisuri cu deschidere sub 0,5 mm.
Remedierea fisurilor cu deschidere mai mică de 0,5 mm se realizeaza prin aplicarea peste fisura a unui chit epoxidic. Operaţiile tehnologice sunt următoarele :

1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de beton (exceptând în unele situaţii plăcile planseelor în cazul în care accesul la una din feţe nu este posibil de realizat) pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a fisurii).

2. Se perie suprafeţele betonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea se sufla cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.
3. Se aplică prin apăsare energică cu şpaclul (perfect uscat şi curaţit,. pe traseul fisurii, pe o lăţime de cea. 30 mm (minimum 15 mm de o parte şi de alta a fisurii) două straturi de chit epoxidic, fiecare având grosimea de cca. 1.5 mm  asigurându-se între cele două aplicări succesive un interval de timp care să permita aplicarea celui de al doilea strat fară antrenarea celui anterior.
4. După minimum 6 ore de la aplicarea ultimului strat de chit se reface tencuiala, utilizând mortar M 50 T.
  • Fisuri cu deschiderea între 0,5 si 2 mm
Remedierea fisurilor cu deschiderea cuprinsă între 0.5 şi 2 mm se realizează prin injectarea lor cu răşină epoxidică.
Operaţiile tehnologice sunt următoarele :
1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a fisurii).
2. Se perie suprafeţele betonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea se suflă cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.
3. Se stabilesc poziţiile de aplicare a stuţurilor metalice pentruinjectare şi acestea se marchează pe traseul fisurii. Pe lungimea unei fisuri neîntrerupte trebuie să existe minimum două ştuţuri, unul din ele fiind amplasat la capătul inferior al acestuia, iar intermediar la distanţe stabilite în funcţie de cele trei posibilităţi în care se poate situa elementul de beton :
  • când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este posibil accesul pe ambele feţe fisurate – ştuţurilc se aplică numai pe o singură faţă a elementului, urmând ca pe cealaltă faţă a acestuia, fisura sa se inchida prin aplicarea unui chit epoxidic de-a lungul acesteia. Distanţa dintre două ştuţuri este de (l .2 … l,5) x grosimea elementului;


  • când grosimea sa este de minmum 200 mm şi când este posibil accesul numai pe o singură faţă a elementului (de regulă cazul plăcilor de planşeu la care accesul este posibil numai la partea inferioară a acestora), ştuţurile se aplică la o distanţă de (1.2 … 1.8) x grosimea elementului, urmând ca intre ştuţurile învecinate, aproximativ la jumătatea distanţei dintre ele să se realizeze cate un orificiu pentru verificarea injectării ;

  • când grosimea sa este de 200 … 400 mm şi când este posibil accesul pe ambele fete fisurate,  stuturile se aplică pe ambele feţe ale elementului la o distanţa între ele de (0.5 … 0.7) x grosimea clementului. Punctele de aplicare de pe cele două fete opuse trebuie decalate între ele.

La capătul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul de cca. 100 mm  pentru refularea aerului.
4. Se executa orificiile pentru verificarea injectării în cazul elementelor de beton  cu grosimea de maxim 120 mm , găurile cu diametrul de cca. 10 mm si cu adâncimea de cca. doua treimi din grosimea elementului, realizandu-se cu ajutorul unei bormasini rotopercutante. In aceste găuri se introduc tuburi din PVC.
5. Se poziţionează stuţurile metalice, pe traseul fisurii, în punctele stabilite şi se fixeaza provizoriu pe contur în două, trei puncte, cu plastilina sau cu ipsos, având grijâ ca ele să fie amplasate simetric fata de fisurâ. Inainte de aplicare, suprafaţa circulară a stutului (care urmează să se aplice pe suprafaţa elementului de beton) se acoperă cu un strat de plastilină.
6. Se închide fisura la exterior cu un strat de chit epoxidic cu grosimea de cca 1.5 mm. aplicat de-alungul acesteia prin apasare energică cu spaclul  , pe o lăţime de cca 30 mm (minimum l5 mm de o parte şi de alta a fisurii). Cu acelaşi chit se fixează definitiv si ştuţurile metalice. In cazul elementelor de beton cu grosimea de maximum 200 mm pe fata pe care nu se amplasează ştuţuri se lasă în stratul de chit orificii de control al injectării având diametrul de cca. 3mm şi amplasate la o distanţâ de cca. 500 mm între ele. Pentru fiecare fisură se prevede minimum un orificiu de control.
7. După întărirea chitului (la cca. 6 ore de la aplicare) se verifică comunicarea dintre ştuţuri precum şi indepartarea prafului din stuturi astfel : se introduce aer comprimat pe rând în fiecare ştuţ şi se urmăreşte ca acesta să refuleze în cele două ştuţuri învecinate. Orificiile prin care nu refulează aerul indică o întrerupere a fisurii in zona respectivă şi în acest caz se amplasează ştuţuri suplimentare pentru asigurarea comunicării (după ce în prealabil chitul epoxidic a fost îndepărtat in zona respectivă cu ajutorul unei dalte şi a unui ciocan din oţel de 0.5 kg ;
8. După minimum 6 ore de la executarea operaţiilor pregătitoare daca temperatura mediului ambiant este de minimum + 20 grade C şi respectiv după minimum 12 ore daca aceasta este cuprinsă intre + 15 grade C şi + 20 grade C se poate începe operaţia de injectare de la una din extremităţile fisurii si în mod obligatoriu de la capatul inferior al acesteia. Se astupa cu dopuri de plastilina sau de cauciuc toate stuturile metalice mai putin primele doua care se tin deschise.Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica se poate face cu pistolul manual sau cu pistolul actionat cu aer comprimat.
– în cazul utilizării pistolului manual acesta se alimentează cu răşina, apoi se introduce capul sau in primul ştuţ (amplasat la extremitatea fisurii) şi se incepe înşurubarea lentă a pistonului până la aparitia  răşinii în stutul deschis învecinat. Se scoate pistolul din stutul metalic ,acesta se astupa cu un dop de plastilină sau de cauciuc, se muta pistolul in al doielea stut,se desfunda al treilea
stut şi se reia operaţia de injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii. La terminarea injectării toate stuturile trebuie să fie astupate.
– in cazul utilizării pistolului cu aer comprimat acesta se alimenteaza cu răşină, apoi se racordează la o sursă de aer comprimat cu presiunea până la 6 bari. Se fixează pistolul în primul stut metalic (amplasat la extremitatea fisurii). Se deschide lent robinetul de aer comprimat şi se menţine pistolul in această poziţie până la apariţia răşinii în stutul deschis învecinat. Se închide robinetul de aer comprimat, se depresurizeazâ, se mută pistolul în al doilea ştuţ , se astupa primul stuţ cu un dop de plastilină sau de cauciuc, se desfundă al treilea ştuţ şi se reiau operaţiile de injectare. Se procedează astfel pana la injectarea completa a fisurii.La terminarea injectării toate ştuţurile trebuie sa fie astupate.
In cazul elementelor de beton cu grosime de maximum 200 mm , in timpul injectării răşina trebuie să refuleze prin orificiile de control amplasate pe faţa opusa celei pe care sunt amplasate stuturile metalice, iar in cazul elementelor cu grosimea de maximum 120 mm, în timpul injectării, răşina trebuie să refuleze prin tuburile de control din PVC , refularea răşinii indicând pătrunderea acestuia pe toata grosimea elementului ( la elementele cu grosime de pana la 200 mm )  şi respectiv pe minimum două treimi din grosimea lui ( la elementele cu grosimi de peste 200 mm ).
9. După cca. 2 ore de la terminarea injectării, stuturile metalice se scot şi se curăţă de chitul epoxidic prin spălarea lor cu acetonă sau prin ardere.
10. După cca. 36 ore de la injectare se execută verificarea aplicării corecte a procedeului de injectare. La fiecare a cincea fisură injectată se va desprinde pe o lungime de cca. 150 mm, cu dalta şi ciocanul, stratul de chit epoxidic aplicat pentru închiderea exterioară a fisurii ,la extremitatea la care s-a încheiat operaţia de injectare. Stratul de chit epoxidic se va îndepărta de pe ambele feţe şi respectiv de pe o singură faţă . In cazul injectării corecte se constată prezenţa răşinii în fisuri (culoarea ei fiind mai închisă decât cea a betonului). Dacă nu se constată prezenţa răşinii în fisură se procedează Ia îndepărtarea completă a chitului de pe fata respectivă a elementului şi se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aceste zone se montează câte un ştuţ. se acoperă fisura cu chit epoxidic lăsându-se câte o întrerupere de control cu diametrul de cca. 3 mm Ia extremitatea zonei de injectat si se execută reinjectarea.Intrucît în acest caz există dubii în ceea ce priveşte calitatea injectării şi la celelalte fisuri, se face verificarea tuturor fisurilor injectate prin îndepărtarea chitului epoxidic pe lungimea întregului traseu al acestora.|
11. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T
  • Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm
Remedierea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm (de regula intre 2 mm si 5 mm) se face prin injectarea cu chit epoxidic.  Toate lucrările pregătitoare, de injectare şi de verificare sunt identice cu cele descrise mai sus.(fisuri cu deschiderea între 0,5 mm şi 2 mm).

Placarea fisurilor cu tesatura din fibra de sticla

Se foloseste pentru fisuri cu orice deschidere.Daca fisura este mai mare de 0,5 mm este necesar sa se injecteze fisura si apoi sa se aplice tesatura.Fibrele mai groase sunt dispuse in lungimea sulului si se dispun perpendicular pe fisura.Aceasta metoda se aplica la buiandrugi,la grinzi,diafragme.
Conditii:
  • betonul sa fie vechi
  • clasa betonului minim C8/10
  • suprafata relativ neteda
Operatii tehnologice:
  • se injecteaza fisura
  • tesatura trebuie sa depaseasca 15 cm de o parte si de alta a fisurii
  • se aplica stratul epoxidic in grosime de 1,5-2 cm grosime  (suprafata redusa),se aplica fasia de tesatura ,presandu-se pana cand aceasta se imbiba in pasta epoxidica,apoi se aplica ultimul strat de chit
  • urmatoarea plasa se pozitioneaza astfel incat sa se suprapuna pe 7 cm

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *