fisuri zidarie

Remedierea fisurilor elementelor din zidarie

  • CU AGRAFE DIN OTEL – BETON
Aceasta metoda se foloseste , in general pentru peretii din zidarie care prezinta o fisura izolata,cu deschidere mica,fara dislocari.
Operatii tehnologice :
1. Se indeparteaza tencuiala de pe ambele fete ale peretelui,pe toata lungimea fisurii si pe o latime de cca. 500-600 mm de ambele parti ale ei.
2. Se insemneaza pe zid cu creta sau cu creionul pozitia gaurilor.
Acestea se vor amplasa de o parte si de alta a fisurii la o distanta de 400 – 500 mm astfel incat axa care trece prin axul lor sa fie perpendiculara pe traseul fisurii.In lungul fisurii, gaurile se vor amplasa la o distanta de 600 – 800 mm, avand ca pozitie obligatory cele 2 capete ale fisurii.
3. Cu bormasina rotopercutanta se dau gaurile in zidarie , acestea avand diametrul de 25 – 30 mm si adancimea de minimum 100 mm
4. Cu ajutorul unui spit si al unui ciocan se deschid rosturile dintre caramizi,prin indepartarea mortarului dintre ele pe o adancime de 10 – 15 mm
5. Suprafetele decopertate se curata prin periere cu peria de sarma si apoi se spala cu jet de apa.Gaurile se apala cu jet de apa.

6. Se confectioneaza agrafele din otel beton,cu diametrul minim de 6 mm.
7. Zidaria se mentine umeda minim 2 ore inainte de montarea agrafelor.
8. Se monteaza agrafele in gauri si acestea se mateaza cu mortar M50T bine indesat cu ajutorul unei vergele metalice.Introducerea mortarului in gauri se face numai dupa ce suprafata gaurilor este zvantata.
9. Se reface tencuiala pe suprafetele decopertate,folosind mortar M50T.

  • CU PLOMBE DIN BETON
Aceasta metoda se foloseste la peretii din zidarie care prezinta o fisura izolata cu deschidere mai mare de 5 mm,cu sau fara dislocari sau expulzari ale caramizilor.
Operatii tehnologice:
1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată lungimea fisurii şi pe o lăţime de minimum 500 mm de ambele părţi ale ei.
2. Se îndepărtează cărămizile degradate din dreptul fisurii pe înălţimea primelor 3 – 4 asize de la partea inferioară a zidăriei, feţele laterale lăsându-se sub formă de şl.rcpi.
3. Se, îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului creat şi apoi. acesta se curăţă cu peria de sârmă.
4. Se execută cofrajul pe ambele feţe, pe- una din ele, el realizându-se cu buzunar. Cofrajul va depăşi marginea golului cu cea. 100 mm pe toate direcţiile.
5. Se udă zidăria adiacentă golului creat, iar după zvântarea suprafeţei acesteia se toarnă un beton de clasă minimă Bc 7,5 dar de preferat Bc 10. Acesta se toarnă în exces şi se cornpacteaza prin îndesare cu vergeaua metalică cu diametrul de 10 … 12 mm sau cu şipca din lemn (este interzisă baterea cofrajelor cu ciocanul din lemn sau folosirea vibrării).
6. După minimum 12 ore de la turnarea betonului se reiau operaţiile de la punctul 2 pentru realizarea unei plombe noi, amplasată cu 5 – 6 asize mai sus faţă de cea precedentă.
7. După cea. 24 ore de la turnarea betonului, se face decofrarea şi se ciopleşte porţiunea de beton în exces.
8. După minimum 24 ore de la realizarea ultimei plombe (cea superioară) se trece la îndepărtarea cărămizilor degradate din dreptul fisurii pe înălţimea celor 5-6 asizc dintre primele două plombe inferioare, feţele laterale lăsându-se sub formă de ştrepi.
9. Se îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu apă.
10.Golul creat se zideşte din nou, avându-se grijă să se folosească strict acelaşi tip de cărămidă (cu aceleaşi dimensiuni şi marcă) şi să se realizeze o foarte bună legătură cu betonul din plombe şi cu zidăria adiacentă (lăsată sub formă de ştrepi) prin matarea mortarului în rosturile respective. Mortarul folosit este de marcă M 50 Z.
11.Se trece apoi la refacerea zidăriei dintre următoarele plombe ş.a.rn.d.
12.După terminarea tuturor lucrărilor de consolidare se refac tencuielile pe suprafeţele decopertatc cu mortar M 50 T.
13.Numărul de asize cuprinse într-o plombă şi respectiv dintre două plombe consecutive se stabileşte în funcţie de numărul total de asize pe nivel şi respectându-se condiţia ca la ambele capete ale fisurii (respectiv ale peretelui) să se prevadă câte o plombă din beton.
14.în condiţiile în care prin proiectul de consolidare se prevede armarea plombelor, armăturile se vor poziţiona înainte de realizarea cofrajului, iar betonul utilizat va fi de clasă minimă Bc 10.
  • CU PLASE DIN OTEL – BETON SI TENCUIALA CU MORTAR DE CIMENT
Soluţia se aplică la peretii  din zidărie de cărămidă care prezintă fisuri izolate cu deschideri medii sau mari.
Operaţii tehnologice
1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui. Dacă lisura traversează şi o intersecţie de diafragme, se dccopeilcază şi diafragmele adiacente pe o lăţime de minimum 900 mm.
2. Cu ajutorul unei scoabă metalice sau a unui şpiţ şi a unui ciocan, se deschid rosturile dintre cărămizi, nrin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10-15 mm.
3. Dacă există cărămizi degradate, acestea se scot şi se înlocuiesc cu altele noi. având aceleaşi dimensiuni (după scoaterea cărămizilor, pereţii golului se curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi după ce suprafaţa se zvântă se introduc noile cărămizi, având grijă ca rosturile să lic bine matatc cu mortar M 50 Z).
4. In funcţie de dimensiunile ochiului plasei de armătură, se însemnează cu creia sau cu creionul poziţia găurilor care urmează să fie practicate în perele. Poziţia golurilor se stabileşte astfel încât ele să lic amplasate în dreptul unui nod al plasei şi să fie dispuse în şah la o distanţă de 500 – ()00 mm pe ambele direcţii (circa 3-4 bucăţi pe mp).
5. Cu bonnaşina rotopcrcutantă se dau găurile cu diametrul de 25 – 30 mm pe toată grosimea zidului.
6. Suprafeţele zidului se curăţă prin periere cu peria de sârmă, de. sus în jos şi apoi se spală cu apă (de preferat cu furtunul). Găurile se spală cu jet de apă.
7. Se introduc în găuri agrafe din oţel – beton cu diametrul de minimum h mm şi apoi găurile se matează cu mortar M 50 Z bine îndesat cu ajutorul unei vergele metalice cu diametrul de 8 mm. înainte de începerea operaţiei de matare este necesar ca zidăria (adiacentă găurii) să fie menţinută   umedă minimum două ore, iar introducerea mortarului sa se facă numai după zvântarea suprafeţei. Agrafele se fasonează cu cioc numai la un capăt pentru ca să poată fi introduse în găuri.
8.După 24 ore de la matarca găurilor, se aduc plasele de o(cl – beton, se montează la poziţie şi se leagă cu sârmă de agrafele din perete (la capătul fără cioc, agrafe se fasonează la po/iţic, rcalizându-se ciocul care se trece pcslc nodul plasei şi se leagă de acesta cu sârmă).
9. Se menţine zidăria umedă pe toată suprafaţa minimum două ore.
10. După ce suprafaţa zidăriei s-a zvân tal, se realizează stratul de tencuială aplicat numai mecanic. Dacă se foloseşte pompa de mortar, mortarul va fi de marcă M 50 T sau M 100 T, iar dacă se foloseşte aparatul de torcrctarc mortarul va fi de marcă M 200. Grosimea stratului de tencuială va fi de maximum 50 mm.
  • PRIN INJECTEARE CU MORTAR DE CIMENT
Prezenta soluţie se aplică la repararea elementelor din zidărie de caramidă care prezintă o retea de fisuri.Această tehnologie  se poate combina şi cu alte tehnologii precum : cămăşuirea cu mortar sau beton armat, tiranţi metalici, refacerea locala a zidăriei avariate etc. In cazul în care zidăria prezintă dislocări sau expulzări, aceasta tehnologie nu se aplică decât dacă este posibilă refacerea în prealabil a zonelor degradate (prin rezidire).

Operaţii tehnologice

1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului.
2. Dacă există zone cu dislocări sau expulzări de cărămizi, ele se remediază prin scoaterea cărămizilor şi rezidirca lor (după scoaterea cărămizilor, peretii golului se curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi după ce suprafaţa se zvântă se începe rezidirea, având grijă ca rosturile sa fie bine rnatate cu mortar M 50 Z).
3. Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui şpiţ şi a unui ciocan, .se deschid rosturile dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10-15 mm.
4. Se curăţă suprafeţele zidăriei cu pena de sârmă, de sus în jos.
5. Se însemnează cu creta sau cu creionul pe una din suprafeţele zidăriei po/.iţia găurilor. Acestea se vor amplasa pe traseul fiecărei fisuri, obiligatoriu la cele două capete şi intermediar la distanţa de 500 … 1500 mm.
6. In locurile însemnate se introduc în fisură şi se fixează nişte martori realizaţi din cupoane de oţel-beton.
7. Se curăţă fisurile de praf cu un jcl de aer comprimat şi apoi se spală cu jet de apă, întreaga suprafaţă a zidăriei.
8. După ce suprafeţele zidăriei s-au zvântat, ele se tcncuiesc cu mortar de ciment M 50 T aplicat manual sau de prefeiat mecanic, la grosimea de 30 … 40 mm.
9. După cea. 12 orc se scot martorii şi în locul lor se dau găuri cu borma.şina rotopercutantâ. Găurile se realizează cu diametrul de 10 … 20 mm şi trebuie să pătrundă cea. 50 mm în zidărie.
10.In găurile date se montează ştuţuri din PVC cu lungimea de cca. 200 mm, care se fixează cu mortar de ciment,
11.După cea. 24 ore se verifică fiecare fisură astfel : la stutul cel mai de jos se racordează un furtun de apă. Se introduce apă sub presiunea până când aceasta refulează prin ştutui următor. Se decuplează furtunul de la primul şiuţ, acesta se astupă cu un dop de lemn, se cuplează furtunul la ştuţul următor şi se reiau operaţiile până când apa refulează prin ultimul ştuţ. Se scot toate dopurile de lemn şi se evacuează apa din fisură. Dacă la un moment dat apa nu refulează în stutul următor, înseamnă că fisura este obturată. Se măreşte presiunea apei (la maximum 3 bari) şi dacă nici atunci apa nu refulează, se monteaza un ştuţ suplimentar între cele doua si se reiau operaţiile. Aceasta operaţie de verificare are rolul si de umezire a zidăriei adiacente fisurii.
12.După cca.  15 minute de la evacuarea apei din fisură (pentru a se realiza zvantarea suprafeţei zidăriei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de ciment fluid marca M 300. In anumite situaţii speciale se recomandă folosirea cimenturilor expansive sau a adausurilor expansive la prepararea mortarului Injectarea se realizează fie cu o seringă manuală fie cu o pompă, ambele prevăzute cu manometru. Se cuplează seringa sau pompa la stutul de la capătul inferior al fisurii şi se măreşte presiunea până la maximum 3 bari. Apoi se aşteaptă scăderea presiunii (semn că mortarul pătrunde în fisură) pana când   mortarul   refulează   prin   ştuţul   următor,   în   acest   moment se depresurizeazaă   seringa   sau   pompa   până   la   atingerea  valorii   zero pe manometru, se decuplează seringa sau pompa şi ştuţul se astupă cu un dop lemn. Se cuplează seringa sau pompa la ştuţul prin care a refulat mortarul si se reiau operaţiile de injectare până când mortarul refulează prin ultimul stut (cel amplasat la capătul superior al fisurii).
13.După cca. 24 ore se îndepărtează mortarul de fixare a stuturilor şi acestea se taie la nivelul suprafeţei tencuielii.
14.In cazul fisurilor cu deschidere mai mică de 10 mm pentru injectare se va folosi pasta de ciment.
  • CU TIRANTI METALICI
Această soluţie se aplică în general pentru  pereţii din zidarie de cărămidă care prezintă fisuri importante izolate, dar care nu formează o retea generală.

Operaţii tehnologice

l. Se trasează poziţia tiranţilor
2. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, dc-a lungul traseului tiranţilor, pe o lăţime de cea. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a lui).
3. Se îndepărtează tencuiala de pe suprafaţa zidului pe care va rezema placa de capăt (de rezemare), având grijă ca zona decopertată să depăşească cu minimum 50 mm suprafaţa plăcii pe tot conturul acesteia.
4. Dacă este cazul (pentru tiranţii înglobaţi în zidărie) se vor crcca lăcaşurile pentru înglobarea tiranţilor. Pentru realizarea acestora este recomandabil să se utilizeze maşina de tăiat cu disc rotativ şi numai în caz extrem dalta şi ciocanul.
5. Cu ajutonil unor scoabe metalice se deschid rosturile dintre cărămizi, în zonele dccopcrtatc, prin îndepărtarea mortarului pe o adâncime de 10 … 15 mm.
6. Cu ajutorul bormaşinei rolopcrculantc se vor practica găurile de traversare a zidurilor dispuse normal pe zidul care se consolidează. Găurile se vor executa cu diametrul mai marc cu cea. 10 mm ca cel al tirantului. .
7. Prin măsurători directe la faţa locului se va stabili lungimea tiranţilor.
8. Suprafeţele decopertate şi pereţii şliţurilor se vor curăţa cu peria de sârmă şi de preferat prin suflare cu aer comprimat (inclusiv găurile practicate).
9.Se vor confecţiona tiranţii  metalici  conform  detaliilor din  proiectul  de consolidare. Se menţionează că aceştia se execută din oţel-beton cu diametrul de minimum 16 mm sau din oţel pătrat. La capătul unde se prevede placă de capăt (de rezemare) tirantul se execută cu filet, iar la capătul unde se ancorează intr-o centură de beton armat, el se fasonează pentru realizarea lungimii de ancoraj. In situaţiile în care lungimea tiranţilor este mare sau conformarea structurii nu permite o manipulare şi  o montare uşoară a acestora, pentru a evita îndoirea lor şi pentru un montaj uşor se preferă realizarea tiranţilor din două (de regulă) sau mai multe tronsoane, îmbinarea acestora se poate realiza cu eclise sudate, cu pană sau cu dispozitive tip colivie sau  tip  manşon,   aceste  dispozitive servind  de  regulă  ţi  pentru întinderea tirantului.
10.In cazul în care există placă de capăt (de rezemare) se udă zidăria din zona decopertata a plăcii de capăt cu cca. 2 ore înainte de montarea acesteia.
11.Se aplică pe zona dccopeitată un strat de mortar M100T care se drişcuiesc (la aplicarea stratului de mortar suprafaţa zidăriei trebuie să fie zvântată). Apoi peste acesta se aplică placa de capăt care se presează bine având grijă ca găurile practicate în zid şi cele din placă să fie coaxiale. Placa astfesl montată .se susţine cu un dispozitiv la poziţie. Placa de capăt, are mai multe roluri, dintre care cele mai importante sunt acelea de a asigura o antrenare a zidăriei de rczcmarc pe o suprafaţă cât mai mare, de a exercita o presiune cât mai mică pe suprafata acesteia şi de a fi estetică (întrucât de regulă rămâne aparentă). Ea se realizează din tablă groasă, din profiluri sau din piese de diferite forme din oţel. La realizarea ei trebuie să se aibă în vedere ca deformata în exploatare să fie limitată la valorile maxime admise (placa comportându-se, de regulă aproximativ ca o consolă).
12. De preferat, după minimum 24 de ore, se aduc şi se montează la poziţie tiranţii, se prind provizoriu la capete şi se execută îmbinările din câmp (dacă este cazul).
13. Se începe tensionarea tiranţilor (în cazul în care aceştia rămân înglobaţi la unul din capete în centuri de beton armat, tensionarea lor se poate începe numai    după   ce   betonul   din   centuri    atinge   gradul    de   maturizare corespunzător), utilizând, de preferat, o cheie dinamomctrică. Efortul unitar din tiranţi se limitează, de obicei, la 50 % din rezistenţa convenţională de curgere “Rp 0,2” a oţelului din care este realizat liranlul (si care arc valoarea de 260 N/mmp pentru ojcliuilc OB 37, 360 N/mmp pentru oţelurile PC 52 şi 420 N/mmp pentru oţelurile PC 60). în cazul în care sunt prevăzuţi liranţi pe ambele feţe ale peretelui, aceştia se vor tensiona în trepte succesive şi alternativ, pentru a reduce la minimum efectul excentricităţii forţelor de întindere din tiranţi.
14. După atingerea efortului, unitar dorit în tiranti, la capetele cu placă de capăt se montează contrapiuliţele.
15. Se curăţă cu pena de sârmă şi se vopsesc plăcile de capăt (de rezemare),piuliţele, tiranţii şi piesele de îmbinare.
16. Se reface tencuiala în zonele decopertate, cu mortar M 100 T (dacă este cazul se umplu şi sliţurile) şi se mateazâ cu mortar M 100 găurile din zid.
  • CU ELEMENTE DE BETON ARMAT
Această soluţie se aplică pentru  pereţii care prezintă fisuri cu deschidere mare sau/şi pentru mărirea capacităţii portante a unor structuri care nu prezintă degradări.
– CENTURI DE BETON ARMAT
Centurile din beton armat se execută cu dimensiunile secţiunii transversale de minimum 150 x 150 mm, putând fi amplasate pe o faţă sau pe ambele feţe ale zidului. De preferat ele se amplasează înglobat total în grosimea zidului, dai respectând condiţia ca adâncimea şliţului creat să nu depăşească un sfert din grosimea zidului.
1. Se trasează poziţia şliţului.
2. Se îndepărtează tencuiala pe lungimea şliţului şi pe o lăţime cu cea. 100 mm mai marc ca înălţimea acestuia (cca. 50 mm deasupra şi dedesubtul
acestuia).
3. Se execută şliţul, folosind, de preferat maşina de tăiat cu disc rotativ.
4. Cu ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10 … 15 mm.
5. Suprafeţele decopcrtaic se curăţă prin periere cu pena de sârmă şi spălare cu jet de apă.
6. Se introduce carcasa de armătură, având grijă să se prevadă distanţieri la partea inferioara şi pe faţa dinspre fundul şliţului (minimum l buc/ml).
7. Se execută cofrajul cu buzunar la faţa exterioară .
8. Se toarnă betonul, având grijă ca zidăria să se menţină umedă minimum două ore înainte de turnarea acestuia, iar suprafeţele slitului să fie zvântate în momentul turnării. După turnare, betonul (de clasă minimă Bc 15) se compactează manual prin baterea cofrajului cu ciocanul de lemn de 2 kg sau mecanizat cu pervibratorul cu lance.
9. După minimum 12 ore dar maximum 24 ore de la turnarea betonului se face decofrarca feţei exterioare şi se ciopleşte cu dalta şi ciocanul betonul în exces.
10.Se reface tencuiala cu mortar M 5O T.
– DIAFRAGME DIN BETON ARMAT
Diafragmele din beton armat se prevăd de regulă pe o singură faţă a zidului. Realizarea unor diafragme din beton armat presupune începerea lucrărilor de consolidare de la nivelul fundaţiilor. Betonul, de clasă minimă Bc 15, se poate pune în lucrare prin torcretare (de preferat), diafragmele realizându-se cu grosimea minimă de 60 mm, sau prin turnare directă în cofraj, diafragma necesitând o grosime minimă de 80 mm (şi de preferat 100 mm), în acest caz, cofrajele se execută pe o înălţime de cca. 1.0 m pentru a se putea controla turnarea şi compactarea betonului (de preferat cu pervibratorul prevăzut cu lance).
1. Dacă proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrări de sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor date.
2. Se execută săpătura în pământ până la cota prevăzută in proiectul de consolidare.
3. Se curăţă de pământ suprafaţa fundaţiei existente si apoi se buciardează sau se spiţuieştc pentru realizarea unei suprafeţe cât mai rugoase care sa asigure o bună aderenţă a betonului proaspăt la cel vechi. Dacă este cazul se execută si alic lucrări m vederea realizării unei mai bune conlucrări a fundaţiei noi cu cea veche existentă (introducerea de armături, crccrca unor lăcaşuri în formă de coadă de rândunică cin.).
4. Se curăţă cu peria de sârmă suprafaţa fundaţiei existente şi se spală cu jet de apă.
5. Se execută cofrajul lateral al fundaţiei noi.
6. Se montează armătura din infrastructură.
7. Se toarnă betonul şi se compactează cu pcrvibraiorul (înainte de turnarea betonului, suprafeţele fundaţiei existente se menţin umede minimum 2 ore, având grijă ca ele să fie zvântatc în momentul punerii în lucrare a betonului), în cazul în care fundaţia csic de lipul bloc din beton simplu .şi cuzinet din beton armat, se va executa la început blocul si apoi cuzinetul în care se vor îngloba armăturile din infrastructură.
8. După minimum 24 ore de la turnarea betonului .se vor scoate cofrajcle laterale.
9. Se execută umplutura cu pământ, având grijă să se realizeze o bună compactare a acesteia prin baterea ci cu maiul de lemn.
10. Se îndepărtează tencuiala de pe perete si se deschid rosturile dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10 … 1.5 mm, cu ajutorul unei scoabe metalice.
11. Se trasează şi se practică în perele nişte lăcaşuri în formă de coadă de rândunică (minimum 4 buc/mp).
12.Se spiţuieşte suprafaţa peretelui de zidărie (pentru asigurarea unei bune conlucrări între diafragma de zidărie şi cea de beton).
13.Se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu jet de apă suprafaţa zidăriei decopertate.

2 thoughts on “Remedierea fisurilor elementelor din zidarie

  1. Buna ziua.

    O prezentare simpla pe intelesul tuturor, care va ajuta multi proprietari de case, care doresc sa le consolideze.

    As fi recunoscator, daca cineva ma poate ajuta cu informatii despre ancorele chimice, deoarece nuam alta solutie de acces la spatele casei fiind construita calcan in calcan, doresc sa “strang casa ” cu tiranti fixati chimic.

    Multumesc

    1. Mai multe informatii aveti in cartea “Tehnologia lucrarilor de intretinere, reparatii si consolidari” de M. Teodorescu si C. Budan (Univerisitatea tehnica de constructii Buc. 1996). se gaseste si pe internet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *